#GanduriCalatoare

Azi am avut o revelație. Când m-am trezit de dimineață și m-am uitat pe fereastră am fost stupefiată și extrem de fericită să observ că văd Turnul Eiffel de la mine din cameră. Ieri dimineață m-am uitat pe aceeași ferestră, dar nu l-am văzut, azi însă mi-am mutat capul puțin mai la stânga, fiind deja obișnuită cu ceea ce am vazut ieri, l-am observat. Concluzia: Uneori ești atât de uimit de ce vezi în fața ochilor încât nu mai vezi nimic în jur, dar a doua zi dimineață aceeași perspectivă nu te mai satisface în aceeași măsură și îți muți capul mai la stânga și realizezi că te îndrăgostești de acel “altceva”. Mereu ce e nou ne atrage sau ce “cunoaștem” avem impresia că nu mai poate fi descoperit, cu toate că i-am acordat o singură privire. Sau , morala pozitivistă a poveștii: Dacă te uiți după colț, găsești ce cauți!